Ankkara… locuiește peste drumÎn casa galbenă cu tablă acoperită.E tânără și șleampătă. Și oricum…Nu pot decât să zic: Ankkara… e urâtă.Veșmintele-i sunt largi pe trupul vlăguitLe poartă fără eleganță, ca pe saci.Părul îi atârnă în față despletit,Adaug doar: Ankkara… e urâtă-n draci.În fiecare zi pleacă devremeȘi se întoarce seara când soarele apune.Pășește greu de parcă […]
Urâta










